Am primit repartitie la http://dragos.byethost9.com/, ne vedem acolo toarashi…

Foarte tare frate ! Inceputul e super

Daca abia ati mancat,va sfatuiesc sa nu cititi MIZERIA de mai jos ! Oricum ar trebui sa pregatiti o ladita cu lamai,pentru ca o sa aveti mare nevoie de ea !

Vinerea trecută, la Antena 3, emisiunea „Ştirea zilei” s-a ocupat de gazetarii şi de analiştii politici care s-au decis să intre în competiţia electorală. Erau vizate, de fapt, două nume: Cătălin Avramescu şi Sever Voinescu.

Gazda, dna Gabriela Vrânceanu Firea, funcţiona în cheia obişnuită: înţepată, didactică, doldora de opinii partizane, pe care simte nevoia să şi le exprime torenţial, luînd ca pretext prezenţa invitaţilor săi. E un caz, destul de banal, în care profesionalismul e confundat cu o necontrolată, furioasă, volubilitate. Invitaţii erau dnii Victor Ciutacu şi Cristian Pîrvulescu.

Pe Victor Ciutacu l-am tot văzut: e un băiat frust, cu afecte puternice. Cînd interlocutorii îi sunt simpatici devine zglobiu, cînd nu – alunecă spre grobian. Poate fi drăgălaş cu Ion Iliescu sau Adrian Năstase şi gata de caft cu
de-alde Băsescu. Are ceva de comentator sportiv ajuns printre analiştii politici. Pare mereu ofensat, pus pe gîlceavă şi pe băşcălie.

Pe acest fundal, Cristian Pîrvulescu se desena ca o salutară oază de civilizaţie. De la felul cum arăta şi cum vorbea, pînă la ce spunea, dl. Pîrvulescu oferea un răcoritor contrast cu interlocutorii săi, mai curînd încinşi…

Emisiunea avea un titlu: „Deontologi cu carnet de partid”. Spiritul limbii, bunul simţ şi logica elementară nu pot contempla fără crampe o asemenea formulare. Cuvîntul „deontolog” nu există în româneşte. Nimeni nu poate fi, prin profesie sau prin vocaţie, „deontolog”. Există „deontologie”, adică o sumă de reguli care constituie temeiul etic al unei profesiuni.

Există şi adjectivul „deontologic”. Dar „deontolog” e o invenţie incultă, pe care, din păcate, o văd tot mai des folosită. Mai departe: nu există contradicţie între „deontologie” şi apartenenţa la un partid. Dimpotrivă. Orice statut social implică o anumită deontologie.

Titlul emisiunii lasă însă să se înţeleagă că ori eşti „deontolog”, ori faci politică şi că, deci, între cele două opţiuni, nu există comună măsură. Evident, înţeleg unde bătea dna Firea: ziaristica e independentă şi, ca atare, echidistantă, în vreme ce politicul e o zonă a angajării, a virginităţii pierdute. Lasă că a pronunţa cuvîntul „independent” la un post de televiziune al dlui Voiculescu e de tot hazul.

Lasă că mai tot gazetarul de azi e, adesea, mai „angajat” politic decît mulţi membri de partid (vezi năbădăile de bucătărie ale dnei Firea). Ceea ce nu se înţelege este de ce n-ai avea voie să treci de la o meserie neutră la una militantă. Dl. Pîrvulescu a dat exemplul lui C. A. Rosetti. Dar România modernă e, în întregime, rezultatul in-trării în politică a unor gazetari, scriitori, istorici, jurişti etc. De regulă, se reproşează intelectualilor că „nu fac nimic”.

Uite că unii vor să facă ceva. Dar nici n-au apucat să se manifeste ca lumea şi sînt deja vinovaţi. Au ratat şansa de a rămîne „deontologi”. Ion Dolănescu, Mischie, Buruiană şi marea liotă de bogătaşi semidocţi din corpurile noastre politice nu deranjează. Deranjează Cătălin Avramescu şi Sever Voinescu. Bravos naţiune! O să te umpli de „deontologi”, ca de bube!

Cuvîntul „deontolog” nu există în româneşte. Nimeni nu poate fi, prin profesie sau prin vocaţie, „deontolog”.

Sper ca nu ati avut probleme prea grave cu stomacul dupa ce ati citit acest nou JEG de articol.

Mai mult nu comentez,ca ma ia durerea de cap…

P.S. : Scrisoarea lui Pl(r)esu catre Cea(sca)usescu ( Una din multele probabil ) !?! @#&%

“Stimate Tovarase Secretar General,
Ma numesc Andrei Plesu si sunt de profesie istoric si critic de arta. Din 1971, cand mi-am incheiat studiile, si pana astazi am inteles sa-mi fac profesia cu toata seriozitatea, punandu-ma, cu intreaga mea putere de munca, in slujba artei si culturii romanesti. Am publicat un mare numar de studii si articole in presa curenta, am realizat mai multe serii de emisiuni la radio si televiziune si sunt autorul a trei carti, bine primite atat de publicul larg, cat si de specialisti. In decembrie 1980, am obtinut titlul de doctor in istorie, dupa o specializare in Republica Federala Germana. In timpul acestei specializari, am obtinut la Bonn, Dusseldorf si Dortmund mai multe conferinte despre arta romaneasca, socotind ca e de datoria mea de onoare sa o fac cunoscuta si apreciata pretutindeni, la adevarata ei valoare. In 1981 mi s-a decernat Premiul pentru critica al Uniunii Artistilor Plastici si, in acelasi an, premiul pentru eseu al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Am avut cinstea sa-mi reprezint tara, cu comunicari de specialitate, la diferite congrese si reuniuni internationale (Berlin Est, Weimar, Jakarta etc.). Ca secretar al sectiei de critica a Uniunii Artistilor Plastici, am participat la organizarea mai multor expozitii de arta romaneasca, in tara si in strainatate. Am intrat in Partidul Comunist Roman la varsta de 19 ani (1968), si atat pe linie obsteasca (ca organizator de grupa de partid), cat si pe linie profesionala (ca si cercetator la Institutul de Istoria Artei al Academiei de Stiinte Sociale si Politice si, apoi, ca lector universitar la Facultatea de Arte Plastice ?N. Grogorescu?) m-am straduit, in ciuda unei sanatati precare (care ma obliga sa stau, de cativa ani, sub constanta supraveghere medicala) sa fac totul pentru a fi la inaltimea exigentelor epocii noastre, ale politicii noastre din ultimii ani.

Va rog, stimate tovarase Secretar General, sa nu luati raportul de activitate de mai sus drept lipsa de modestie. El e bilantul firesc de munca al oricarui tanar roman care vrea sa-si serveasca tara cum se cuvine. In lumina acestui bilant, veti intelege cat pot fi de mahnit sa constat ca, dintr-o data, in urma unei imprejurari pe care nu o pot socoti dec6t accidentala, sunt pus in afara partidului ca ?sectant? si destituit din invatamant si cercetare.
Am avut, intr-adevar, ghinionul de a participa, cu doi ani in urma, la o conferinta (incluzand o parte teoretica si una practica), ce a avut loc la Institutul de Psihologie si Pedagogie pe tema ?meditatiei transcendentale?. Conferinta – la care m-am dus pe linia unei firesti curiozitati intelectuale – mi s-a parut neinteresanta sub raport stiintific, drept care nu am mai frecventat nici una din urmarile ei, mai mult chiar: am avut ocazia, la scurt timp dupa aceea, sa aduc la cunostinta unui lucrator al Ministerului de Interne opiniile mele critice privind ?meditatia transcendentala?.

In rezumat, fapta de care sunt facut vinovat se reduce la audierea unei conferinte publice, organizata intr-un cadru perfect oficial, o conferinta despre care nu aveam motive sa cred ca s-ar desfasura fara aprobarile de rigoare. Cat despre chestionarul pe care l-am completat – ca toti cei de fata – in timpul conferintei, el nu se referea decat la date strict medicale si nu cuprindea nici un angajament de nuanta politica sau religioasa, care sa contrazica adeziunile mele reale la Statutul PCR si la Constitutia tarii. Am fost lamurit, ulterior, ca ?meditatia transcendentala?, ca organizatie internationala, implica unele aspecte profund negative, de care insa nu puteam avea cunostinta acum doi ani, ca urmare a unui singur contact cu reprezentantul ei. Admitand ca pot fi sanctionat, totusi, pentru o momentana lipsa de vigilenta, mi se pare, in acelasi timp, greu de acceptat ca sanctiunea sa aiba caracterul unei condamnari atat de drastice, ducand nu numai la totala mea discreditare politica, cat si la descalificarea mea profesionala. Intre culpa mea reala si consecintele ei imediate e o uriasa disproportie care, in spiritul echitatii cu care ne-a obisnuit conducerea noastra de partid si de stat, nu poate sa fie corectata. Ranit sufleteste de spulberarea intr-o clipa a atator ani de eforturi entuziaste, si de anularea tuturor proiectelor mele de viitor (legitime de 33 ani) apelez, tovarase Secretar General, la dreapta dumneavoastra judecata si la intelegerea dumneavoastra omeneasca, rugandu-va sa dispuneti rediscutarea cazului meu, in datele lui obiective. Va asigur ca tot ce-mi doresc e sa-mi dovedesc in continuare, ca si pana acum, buna credinta in loialitatea fata de tara, participand la procesul de afirmare a valorilor noastre in plan universal.

URAAA ! URAAA ! URAAA !

]]> http://toarshu.wordpress.com/2008/07/31/plresu-despre-deontologia-antenei-3/feed/ 0 toarshu http://toarshu.wordpress.com/2008/07/20/rapid-vs-olyon-2-1/ http://toarshu.wordpress.com/2008/07/20/rapid-vs-olyon-2-1/#comments Sun, 20 Jul 2008 12:57:33 +0000 toarshu http://toarshu.wordpress.com/?p=278 ]]>

http://filelist.ro/my.php

http://www.torrentbits.ro/index.php

http://bittorrents.ro/index.php

http://www.tracker.nano-net.ro/index.php

In timp ce noi eram “absorbiti” de UEFA EURO 2008,se mai desfasura un “EUROPEAN” : SEX EURO CUP

V-o prezint mai jos pe “tricolora” noastra,care ne-a reprezentat cu su(pt)cces

Daca vreti sa vedeti toate “echipele”,descarcati de AICI torrentul. Vizionare placuta

Agentia Spatiala Romana

Agentia Spatiala Româna (ASR) a fost înfiintata în 1991 si reorganizata prin Hotarare a Guvernului în 1995 ca institutie publica finantata integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetarii si Tehnologiei (în prezent Ministerul Educatiei si Cercetarii); ASR este coordonatorul la nivel national al activitatilor din domeniul spatial.

Misiunea principala a Agentiei Spatiale Romane este promovarea si coordonarea dezvoltarii în domeniu si reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internationala. Agentia este autorizata sa înfiinteze centre de cercetare si dezvoltare orientate în functie de obiectivele Programului Spatial National. Agentia desfasoara propriile proiecte de cercetare stiintifica si dezvoltare.

Una dintre principalele responsabilitati ale ASR este coordonarea si integrarea activitatilor Programului national de cercetare si dezvoltare în domeniul spatial. Agentia coordoneaza proiectele de cercetare în urmatoarele domenii: stiinte spatiale de baza, structuri si tehnologii spatiale, microgravitatie, comunicatii, informatica, educatie, observarea Terrei si aplicatii ale teledetectiei, stiintele vietii si medicina. Incepand cu 2001, Agentia Spatiala Romana este autoritatea contractanta pentru Programul National AEROSPATIAL. Din anul 2004, ASR conduce ca presedinte executiv Grupul interministerial pentru cercetare in domeniul securitatii. ( HG nr. 1574 din 30-09-2004)

Ca reprezentant al Guvernului, Agentia Spatiala Româna stabileste acorduri de cooperare cu organizatiile internationale cum ar fi European Space Agency (ESA) si Committee on Space Research (COSPAR), precum si acorduri bilaterale de cooperare la nivelul Guvernului. Alaturi de Ministerul Afacerilor Externe, ASR reprezinta România la sesiunile Comitetului Natiunilor Unite pentru Utilizarea în scopuri pasnice a spatiului extraatmosferic (United Nations Committee on the Peaceful Use of Outer Space – COPUOS) si la subcomitetele acestuia.

Agentia Spatiala Romana este condusa din anul 2004 de presedinte, doctorul in fizica Marius-Ioan Piso care indeplineste si functia de director executiv (1995). Cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu este presedintele de onoare al Agentiei (din 2004). Academicianul Virgiliu Niculae Constantinescu conduce Consiliul Stiintific al Agentiei Spatiale Romane.

Adresa: str. Mendeleev nr.21-25, sector 1, 010362 Bucuresti Tel. +40-21-3168722, Fax +40-21-3128804 Web:www.rosa.ro, E-mail: asr@rosa.ro